Sâmbătă, 20 mai, de la orele 22.00, în cadrul Nopții Muzeelor 2017, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania va prezenta expoziția American Jewish Joint Distribution Committee – Un secol de activitate în România, realizată de Natalia Lazăr și Lya Benjamin. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România al FCER din incinta Templului Unirea Sfântă (strada Mămulari Nr. 3).

 

Expoziția este parte a Nopții Sinagogilor organizată de Centrul Comunitar Evreiesc în contextul Nopții Muzeelor 2017. 

Programul acesteia include:

Sambata, 20 mai 2017, orele 22:00 - 00:00

Templul Unirea Sfanta, Intrarea Mamulari nr. 3

Expozitie American Jewish Joint Distribution Committee un secol de activitate in Romania, carti postale ilustrate si album ilustrat cu aceeasi tema realizate de Centrul pentru Studiu Istoriei Evreilor din Romania

Templul Unirea Sfanta ieri si astazi prezentare

recital muzica traditionala Bukarest Klezmer Band

Sinagoga Mare, str. Vasile Adamache nr. 11 

expozitie Memorialul Martirilor Evrei” 

Sinagoga Mare ieri si astazi prezentare

Bucuresti 41 tur-retur fragment din piesa pusa in scena la Teatrul Evreiesc de Stat

Templul Coral, str. Sfanta Vineri nr. 9-11 

expozitie Sinagogi din Romania 

album ilustrat Sinagogi din Romania” 

Templul Coral ieri si astazi prezentare 

recital al Corului Hazamir (Privighetoarea) 

recital cantorial Emanuel Pusztai

Ceremonia de Havdala binecuvantari pentru o saptamana buna

Sinagoga “Yeshua Tova”, str. Tache Ionescu nr. 9 

program realizat de Fundatia Chabad Lubavitch 

Alte atractii: 

stand de carte al Editurii Hasefer 

suveniruri evreiesti si israeliene 

gusturi traditionale: humantaschen (prajitura traditionala ce se serveste cu ocazia sarbatorii de Purim); matza (painea nedospita a evreilor servita in timpul sarbatorii de Pesah); vin caser din Israel.

 

 

 

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultății de Științe Politice a Universității din București organizează, în perioada 6-12 august 2017, la Cristian (Braşov),  Școala de vară cu tema Locuri ale memoriei evreilor

Selecţia participanţilor la cursurile şcolii de vară se va realiza pe baza unui CV şi a unui eseu (aprox. 4.000-5.000 semne) care va avea ca temă evocarea unui loc al memoriei legat de istoria evreilor din România. Comentariul se va baza pe informații obținute din istoriografie, memorialistică, documente de arhivă și/sau interviu(uri) de istorie orală.

Trimiterea aplicaţiilor se poate face până la data de 15 iunie 2017 la adresa de mail  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Aplicaţiile vor fi evaluate de către o comisie formată din cercetători ai Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și cadre academice ale Universității din București. Rezultatele vor fi afișate pe site-ul CSIER și pe pagina de Facebook a CSIER, în data de 20 iunie 2017. Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

Cursurile școlii de vară se adresează masteranzilor, doctoranzilor şi tinerilor cercetători interesaţi de istoria evreilor, dar şi de domenii conexe. 

Este al treilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România organizează o Școală de vară la Cristian, Brașov (detalii pe scoaladevara.ro). Scopul proiectului este de a angaja dezbateri pe marginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din România, aducând în dialog studenți și specialiști în domeniu. Programul combină prelegerile lectorilor cu ateliere interactive. 

Costurile de cazare şi masă pentru participanți vor fi suportate de către organizatori.

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) este o structură de cercetare științifică, documentare și prezervare arhivistică. CSIER funcționează în cadrul compartimentului Cultură, Știință, Media al Federației Comunităților Evreiești din România. CSIER există din mai 1977, iar anul acesta, la 40 de ani, se vor organiza mai multe manifestări aniversare , între care o expoziție dedicată împlinirii a 100 de ani de activitate Joint în România, vernisată în cadrul Nopții Sinagogilor la Tempulul Unirea Sfântă din strada Mămulari, în mai 2017.

Read more: RAPORT DE ACTIVITATE  (august 2016 - aprilie 2017)

CSIER a demarat un program intens de digitalizare a arhivei și bibliotecii. Au fost vizate periodicele evreiești cele mai relevante (Curierul Israelit, Revista Cultului Mozaic etc.), fișe ale periodicelor, fotografii etc. Sunt folosite 3 metode de digitalizare: scanarea clasică (un scanner A3 și unul A4); fotocopierea cu un aparat foto, conectat la laptop, prevăzut cu stativ și 2 lămpi pentru o luminozitate optimă; scanarea cu aparatul Scanner i2S CopyBook RGB+ (pus la dispoziţia CSIER de către Biblioteca Metropolitană Bucureşti, din toamna lui 2016 și până în decembrie 2017). După scanarea materialelor, urmează procesul de prelucrare: cropuire, conversie, transformare în fișiere pdf și OCR.

 

În momentul de față, este în desfășurare un proiect de digitalizare, care are la bază parteneriatul dintre CSIER și Biblioteca Metropolitană București. Sunt scanate o parte dintre broșurile organizațiilor evreiești, acte referitoare la proprietățile evreiești și o serie de documente selectate, care atestă contribuția evreilor la dezvoltarea capitalei. Digitalizarea materialului propus în acest proiect se face prin folosirea unui Scanner i2S CopyBook RGB+, pus la dispoziţia CSIER, de către Biblioteca Metropolitană Bucureşti, până la încheierea contractului, în decembrie 2017. Sunt respectate următoarele caracteristici ale procesului de scanare: rezoluţie 300 DPI; imagine color RGB; fişiere salvate în format TIFF necomprimat; fişiere brute şi procesate. Proiectul va fi în curând vizibil pe platforma www.digibuc.ro. 

Materialele digitalizate vor face parte din arhiva electronică a Centrului.

 

Mona Nicoara, Radu Jude, Andrei Gorzo, Adrian Cioflanca la Proiectie ”Tara moarta” la One World Romania 2017, foto: Valeriu Ciubotaru

 

În cadrul festivalului de film One World România 2017 (13-19 martie 2017), a avut loc o vizionare a documentarului regizat de Radu Jude „Țara moartă”. Este vorba de un film experimental care prezintă fotografii inedite din colecția fotografului Costică Acsinte. Fotografii care surprind scene din viața privată sau socială au fost contrapuse unui fond sonor în care au fost inserate fragmente din Jurnalul lui Emil Dorian, privind ascensiunea antisemitismului din România și atrocitățile din timpul Holocaustului, înregistrări cu discursuri ale liderilor antisemiți și cu buletine de știri cu notă propagandistică.

 

Proiecția a avut loc la Cinema Muzeul Țăranului Român. Prezentarea filmului a fost urmată de dezbateri la care au participat Radu Jude, criticul de film Andrei Gorzo, istoricul Adrian Cioflâncă, iar discuția a fost moderată de Mona Nicoară, din partea Festivalului One World Romania.

 

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România lansează invitația pentru un nou număr al Revistei de Istorie a Evreilor din România (RIER).

 

Tema principală a RIER în 2017 va fi: Locuri ale memoriei evreiești din România. Sunt așteptate studii, articole și recenzii care analizează constituirea memoriei istorice a comunităților evreiești din România. Sunt vizate nu doar urmele materiale ale istoriei evreiești autohtone (arhitectură civilă și religioasă, cimitire, artefacte), ci și reflectarea lor în diferite tipuri de discursuri (istoriografic, cultural, politic etc), în sărbători și alte practici simbolice, în artă sau fotografie.

 

Deschiderea arhivelor din ultimii ani a prilejuit nu doar abordarea unor teme delicate, ocolite decenii la rând din motive politice, precum istoria Holocaustului sau a antisemitismului, ci și abordarea unor tematici noi sau reconsiderarea unor subiecte de istorie politică, economică, culturală sau instituțională pe seama cărora s-a scris mai mult. S-au produs, de asemenea, schimbări metodologice importante. Istoria evreilor s-a deschis abordărilor interdisciplinare și muncii de teren (istorie orală, arheologie contemporană, periegeză). Dorim ca Revista de Istorie a Evreilor din România să reflecte aceste noutăți ale disciplinei, pentru a contribui la dezbaterile academice actuale.

 

Mărimea studiilor va fi de 10-15 pagini, în limbile română sau engleză, redactate după următoarele norme: Times New Roman, cu un font mărimea 12 şi distanţa dintre rânduri de 1.5; notele de subsol corp 10, cu spațierea dintre rânduri de 1.0. Studiile vor fi însoțite de rezumat în limba engleză și cuvinte cheie (maxim 5) și, de asemenea, de o scurtă biografie profesională pentru lista de prezentare a autorilor.

 

Revista de Istorie a Evreilor din România (cum a fost redenumit, din 2016, Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România) este o publicație științifică anuală consacrată lucrărilor de cercetare științifică, cu tematica legată de istoria evreilor din spațiul românesc, în context internațional. Revista este editată de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, și publicată la Editura Hasefer.

 

Editor al numărului 2 al RIER și persoană de contact: Anca Tudorancea. 
Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Termen de predare a materialelor: 30 iulie 2017.

 

 

 

   La începutul lunii martie, Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, a realizat o cercetare de teren în Republica Moldova, în vederea identificării unor martori ai masacrelor antisemite din vara anului 1941 și a unor gropi comune, marcate sau nemarcate.

   Pe parcursul cercetării în statul vecin, trimisul Federației Comunităților Evreiești din România a contactat mai mulți reprezentanți ai organizațiilor evreiești din Moldova și a vizitat monumente dedicate memoriei victimelor Holocaustului din Chișinău. Astfel, pe Calea Orheiului se găsește Monumentul dedicat Victimelor Fascismului care a fost restaurat recent (în mai 2015) cu finanțarea unor sponsori.

           Monumentul victimelor fascismului, de la Chisinau (Calea Orheiului).

 

 

 

Pe strada Ierusalim se află Monumentul dedicat victimelor Ghetoului din Chișinău.

 

                            Monumentul victimelor Ghetoului de la Chisinau (str. Ierusalim)

 

 

Împreună cu Eugenia Pogor, de la Europa Liberă Chișinău, și alți doi voluntari, Adrian Cioflâncă a vizitat mai multe zone în care, conform documentelor din arhivele românești, au avut loc masacre în 1941.

 

Cu sprijinul lui Izidor Mundrean, echipa a făcut fotografii în Cimitirul evreiesc din Orhei, unde există mai multe gropi comune și monumente dedicate victimelor evreiești ale masacrelor din zona Orhei. Apoi, tot la indicațiile lui Izidor Munteanu, s-a deplasat la marginea orașului, unde, într-o râpă aflată pe locul carierei de piatră din Slobozia Doamnei, se găsește locul în care au fost uciși, în vara anului 1941, câteva sute de evrei. Locul a fost marcat pe GPS.

 

 

Gropile comune din Cimitirul Evreiesc din Orhei

 

 

 

Cariera de piatra din Slobozia Doamnei unde au fost ucisi in iulie 1941 evreii din Orhei.

 

 

 

 

Explorarea a continuat și în comuna Pepeni, unde a avut loc unul dintre cele mai terifiante masacre din Basarabia. În jur de 300 de evrei din comună au fost adunați în clădirea Primăriei și Școlii din localitate, după care au fost masacrați de jandarmi români, conduși de Ion Botez, și țărani din Pepeni. Cu ajutorul lui Ilie Onceanu, cercetătorii au identificat în Pepeni un bătrân, Gheorghe Miron, care știe foarte multe detalii despre masacru și astfel au fost conduși la locul unde s-a produs crima. Primăria și școala au fost dărâmate, acum fiind teren viran. În zonă, a fost ridicat un monument în  memoria victimelor. O direcție de explorare este și cariera de piatră de lângă satul Pepeni, unde au fost duși cu căruțele morții de la școală.

 

Cu sprijinul Muzeului Memorial al Holocaustului, echipa de cercetare are acces la informații privind procesele postbelice împotriva criminalilor de război.

 

Pe 6 martie, Adrian Cioflâncă a avut o întrevedere, la Ambasada României din Chișinău, cu Excelența sa dl. Ambasador Daniel Ioniță, care și-a exprimat interesul pentru acest proiect.

 

Documentarea a vizat și raionul Telenești, unde au avut loc, tot în vara anului 1941, mai multe masacre (la Ivești, Budăi, Telenești etc). Noie Rotaru a scris o carte despre crimele în masă pe baza documentației de la Yad Vashem. În legătură cu aceste masacre există dosare noi, necercetate, la CNSAS.

 

Fosta gară din Ghidighici

 

Pe 6 martie, a avut loc o ultimă deplasare la Ghidighici, unde au fost uciși peste 300 de evrei în august 1941. Echipa a identificat și fotografiat locația vechii gări și, în discuții cu primarul localității, a aflat locul în care s-a produs masacrul. Urmează ca acest loc să fie vizitat pentru a lua coordonatele GPS. (A. T.)