Povestea unei fotografii şi a unui nume:  Elias Marcus (1850, Botoşani – 1939, Bucureşti)

 

 

Carul simbolic israelit, la încoronarea lui Carol I ca rege, însoţit de reprezentanţii societăţilor filantropice israelite (Bucureşti, 1881), publicat în „Curierul israelit“, 23 martie 1938, p. 1

Despre participarea unui car alegoric israelit la încoronarea celui dintâi rege al României, la 10 mai 1881, ne vorbesc astăzi o copie aflată în colecţia Muzeului de Istorie a Evreilor din România “Şef Rabin dr. Moses Rosen” (actualmente în Sinagoga Mare, temporar în timpul renovării), dar şi o fotografie regăsită de curând a unuia dintre participanţi, Elias Marcus (în vârsta de 31 de ani, la data evenimentului). Fotografia în original a lui Elias Marcus se află în fototeca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România şi are o dublă valoare, ca document istoric, dar şi fotografic (autor fiind Carol Popp de Szathmari, primul pictor şi fotograf al Curţii Regale a României). Deşi cunoscut ca o glorie a vremurilor sale, atestat ca primul fotoreporter de război şi fotograf al elitelor, din cauza eşecului fotografiilor de exterior ale procesiunii, din cauza vremii proaste şi a miopiei sale accentuate, Szathmari nu mai execută alte fotografii după 1881 şi moare în 1887, departe de gloria sa anterioară (vezi Emanuel Bădescu, Radu Oltean, Carol Popp de Szathmari. Fotograful Bucureştilor, Art Historia, 2012).

Carul alegoric, care făcea referire la domnia regelui înţelept Solomon, este documentat în memoriile lui Adolf Stern (Din viaţa unui evreu român, Hasefer, 2001) sau într-un articol din Curierul Israelit din 23 martie 1938, care reia pe prima pagină un text din ziarul Războiul din 1881. E foarte importantă şi precizarea lui Israel Bercovici (O sută de ani de teatru evreiesc în România, Kriterion, 1982) că montajul a fost un proiect al lui Saniel Marcus, cu schiţe executate de Vissner şi Hirş, sub conducerea arhitectului Montăureanu, iar costumele erau realizate la Viena de Frantz Gaul. Grupul celor 11 care reprezentau figurile istorice era alcătuit din preşedintele Emanuel Rosenthal, membrii Comitetului Central, la care se adăugau alăturat reprezentanţii societăţilor filantropice cu steagurile lor. Carul israelit se încadra într-un moment de care alegorice cu temă istorică, ce reprezentau societăţi, meseriaşi, şcoli etc. Comunitatea nu a vrut să fie reprezentată ca minoritate, ci prin societăţile sale filantropice, considerând acest gest un act de integrare. Carul era precedat de steagul României şi de membrii societăţii filantropice „Sion“, care organizase ambulanţa cu acelaşi nume ce a participat cu voluntari în războiul de independenţă, la îngrijirea răniţilor.

 

 

Elias Marcus, participant în cortegiul alegoric israelit pentru încoronarea lui Carol I,

Bucureşti, 1881, Fotograf Carol Popp de Szathmari, Colecţia Lazăr Singer-Zin (ACSIER)

 

Cine este totuşi Elias Marcus, atât de important în 1881 şi pe nedrept uitat astăzi? Mormântul său de la cimitirul Filantropia (regăsit cu sprijinul Sacra) datează din 1939, ceea ce a permis găsirea necrologului său din ziarul Egalitatea. În numărul din 6 decembrie 1939 aflăm că “era frate cu regretaţii Saniel Marcus şi Mayer Marcus, apreciaţi prin activitatea lor culturală, publică şi filantropică. Elias Marcus a testat (lăsat prin testament, n.n.) întreaga sa avere Templului Coral pentru scopuri culturale ... pentru clădirea şi înzestrarea unei şcoli superioare de fete”. Numele său este legat de biblioteca “Saniel Marcus”, răscumpărată de la moştenitorii fratelui la moartea acestuia la Berlin, în 1906 şi donată Templului Coral (Saniel Marcus fiind unul dintre fondatorii Congregaţiunii Templului Coral). Biblioteca s-a aflat din 1906 până în 1933 în strada Mircea Vodă 20, în sala Barasheum, iar ulterior s-a mutat în aripa nouă a Templului Coral (vezi Catalog general de cărţi literare, ştiintifice şi religioase din Biblioteca populară a Comunităţii Evreieşti din Bucureşti, numită “Saniel Marcus”, Tip. Providenţa, 1922). Actualmente din cele 4000 de volume existente în 1922, cele legate de subiecte religioase se află în Biblioteca Templului Coral şi o parte din studiile istorice se regăsesc în colecţia Bibliotecii Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

 

ANCA TUDORANCEA-CIUCIU

Articol apărut în revista Realitatea evreiască, nr. 470-471 (1270-1271), 1-30 aprilie 2016, p. 18.