Joi, 13 octombrie, de la ora 13.00, a avut loc, la sediul din Calea Călărașilor, lansarea ultimelor două apariții CSIER: Revista de Istoria Evreilor din România (RIER) Nr. 1 și Colecția „Caiete” Nr. 6. Au prezentat publicațiile Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, și Natalia Lazăr, editorul RIER. Domnul Aurel Vainer, președintele FCER, a subliniat importanța acestor demersuri editoriale și sprijinul pe care FCER îl acordă bunei funcționări a Centrului de Istorie.

 

La eveniment au participat colaboratori ai revistei și ai Centrului.

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=14#sigFreeId5d7e76252b

 

 

Fundaţia “Gheorghe Ursu”, în colaborare cu Grupul pentru Dialog Social, a organizat miercuri, 12 octombrie, ora 19:00, la sala Union a Cinematecii Române (Str. Ion Câmpineanu, nr. 22) decernarea premiilor Fundaţiei pe 2016. Acestea au fost acordate domnilor Romulus Balasz și Adrian Cioflâncă.
În cadrul manifestării a avut loc o prezentare a stadiului actual al dosarului asasinării lui Gheorghe Ursu de către fosta Securitate, precum și o proiecție a filmului "Souvenirs de Iaşi", 2015 (56 minute), de Romulus Balazs (Fr/Ro), un documentar despre pogromul de la Iaşi din vara anului 1941. 

 

Proiecția filmului a fost urmată de o discuție despre pogrom, deportarea evreilor si în general despre Holocaustul din România, moderată de scriitorul Andrei Oișteanu.

 

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=14#sigFreeId6421a5fcde

 

 

 

La împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria, în contextul comemorării Zilei Holocaustului din România, la inițiativa F.C.E.R.-C.M. (împreună cu Comunitățile Evreilor din Suceava și Rădăuți), cu parteneriatul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.) și cu sprijinul Ministerului Transporturilor (al Regionalei C.F. Iași), JDC România, Consiliului Județean Suceava, a primăriilor din localitățile Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret și Suceava și a Muzeului Bucovinei din Suceava, în zilele de 6 ș 7 octombrie au avut loc o serie de evenimente cuprinse într-un proiect destinat păstrării memoriei evreilor bucovineni deportați în Transnistria. Proiectul se adaugă celui realizat în urmă cu doi ani în orașe din Ardealul de Nord și care avea ca obiectiv comemorarea împlinirii a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord în lagărele naziste, în special în cel de la Auschwitz.

 

      Moderatorul ceremoniilor comemorative din gările din sudul Bucovinei a fost consilierul Radu Belu, de la Regionala CFR Iași, printre participanți numărându-se președintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, vicepreședintele Federației, Ovidiu Bănescu, rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, directorul general al INSHR, Alexandru Florian, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, președintele Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului, dr. Liviu Beris, directorul Oficiului Cultură, Artă Media, Robert Schorr (F.C.E.R.), director Silvian Horn și consilier Silviu Vexler (F.C.E.R.), președinții comunităților evreiești (C.E.) din Suceava -  Sorin Gold, Iași - Abraham Ghiltman, Rădăuți – Igo Koffler și Satu Mare - Nicolae Decsei, istoricul Carol Iancu, profesor la Univ. din Monpellier, mai mulți supraviețuitori ai lagărelor transnistrene, reprezentanți la vârf ai autorităților locale, numeroși reprezentanți ai F.C.E.R. și ai C.E. București. Menționăm prezența permanentă la comemorări a episcopului vicar patriarhal Ieronim Sinaitul, precum și participarea la Suceava a arhiepiscopului de Rădăuți și Suceava, Pimen.

 

      Din întreaga Bucovină au fost deportați în Transnistria 91.845 de evrei, peste 22.000 provenind numai din Bucovina de Sud. În ziua de 6 octombrie, în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului au fost dezvelite plăci comemorative, iar rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, împreună cu Aurel Iovițu și alți membri ai F.C.E.R și C.E. București au ținut ceremonii religioase mozaice.

 

      Din Rădăuți și localitățile învecinate au fost deportați, în ziua de 15 octombrie, 9169 de evrei, femei, bărbați, bătrâni și copii, numai o mică parte dintre aceștia scăpând cu viață. După cum se arată în textul de pe plăcile comemorative de la gările și sinagogile din toate localitățile menționate, deportările au avut loc la ordinul lui Ion Antonescu, conducătorul din acea vreme al statului român, în cadrul politicii antisemite și de purificare etnică promovate de guvernul de atunci de la București. Evreii au murit, se arată în textul de pe plăcile comemorative, fie din cauza execuțiilor sumare, fie a bolilor, frigului și foamei care bântuiau toate lagărele din Transnistria.

 

     Tot pe 6 octombrie, în localitatea Fundu Moldovei a fost comemorată personalitatea primarului Cernăuțiului, Traian Popovici, salvator a circa 20.000 de evrei. A fost vizitat liceul care poartă numele acestei remarcabile personalități, care a arătat că, și în vremuri de teroare, au fost români, mai mult sau mai puțin cunoscuți (figura cea mai celebră fiind cea a Reginei Mamă Elena) care au venit în ajutorul evreilor prinși în urgia dezlănțuită de guvernul fascist de la București. După oprirea de la Fundu Moldovei, delegația și-a continuat programul prin comemorările de la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului.

 

    Pe data de 7 octombrie, în afara manifestărilor comemorative de la Siret și Suceava, în cadrul cărora au fost amplasate plăci comemorative, s-au ținut alocuțiuni și s-au depus coroane de flori, la impresionantul Muzeu al Bucovinei din Suceava a fost realizat un simpozion, organizat de Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, din F.C.E.R., în cadrul căruia au fost prezentate comunicări istorice, a fost vizitată o expoziție pe tema deportărilor în Transnistria și au fost prezentate cărțile „Ultima țigară a lui Fondane” și „America de peste pogrom”, semnate de Cătălin Mihuleac.

 

   În aceeași zi, la Suceava a fost reinaugurată Sinagoga ”Gah”, construită în 1870, la intrarea căreia, ca și la gara din municipiu, a fost amplasată o placă comemorativă în cinstea evreilor din localitate și din împrejurimi, care au fost deportați în Transnistria.

 

 

 

Foto: Adrian Cioflâncă

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=14#sigFreeId2ddf00c8ff

 

 

 

„După mai mult de cinci ani de căutări disperate în arhivă pe acest subiect, am găsit urme documentare directe ale masacrului antisemit din pădurea Vulturi, de pe urma căruia am găsit noi, în octombrie-noiembrie 2010, cu ajutorul echipei arheologului Neculai Bolohan, într-un proiect al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, o groapă comună cu 36 de persoane. Încă din 2010, am avut interpretarea corectă a evenimentelor, pe baza documentelor pe care le adusesem de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, a înregistrărilor de istorie orală cu martori din satele din preajmă şi a cercetărilor arheologice”, a declarat Cioflâncă, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” şi membru în Colegiul CNSAS.

 

În arhivele fostei Securităţi, istoricul a descoperit un dosar în care a fost anchetată violarea de către militarii Regimentului 6 Vânători a unei fete din grupul de evrei dus în pădure şi ulterior executaţi cu sânge rece. Potrivit documentelor descoperite de Cioflâncă, martorii din această speţă au vorbit în detaliu şi despre masacrul din pădurea Vulturi.

 

 

 

Continuare pe: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-istoric-iesean-a-gasit-in-arhive-marturii-directe-despre-uciderea-a-zeci-de-evrei-in-padurea-vulturi--135775.html 

 

 

Rolul jucat de militarii români în masacrarea evreilor imediat după intrarea în cel de-al doilea război mondial în iunie 1941 a fost dezvăluit de Adrian Cioflâncă, cel care a descperit în 2010 groapa comună de la Popricani, județul Iași. Istoricul ieșean o oferit amănunte într-un intervu acordat RFI România. 

 

 

 

Ce noutăți aveți despre groapa comună pe care ați descoperit-o la Popricani acum 5 ani?

 

Am anunțat recent că, după mai mult de cinci ani de căutări disperate în arhivă pe acest subiect, am găsit urme documentare directe ale masacrului antisemit din pădurea Vulturi, de pe urma căruia am găsit noi, în octombrie-noiembrie 2010, cu ajutorul echipei arheologului Neculai Bolohan, într-un proiect al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, o groapă comună cu 36 de persoane.

 

Încă din 2010, am avut interpretarea corectă a evenimentelor, pe baza documentelor pe care le adusesem de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, a înregistrărilor de istorie orală cu martori din satele din preajmă și a cercetărilor arheologice.

 

Au urmat confirmări din ancheta Parchetului Militar Iași, condusă de procurorul Irinel Rotariu – analiza medico-legală și antropologică, expertiza balistică, analiza ADN, expertiza artefactelor găsite în groapă etc. Pe 25 martie 2014, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a închis cazul, după 3 ani și jumătate de cercetări judiciare.

 

Parchetul Militar a încadrat fapta la infracțiunea de genocid și a decis clasarea cazului ca urmare a faptului că persoanele implicate în masacru au fost deja judecate și condamnate în 1948.

 

Este prima dată după 1989 când un document emis de justiția din România constată implicarea statului român în acțiunile genocidare cunoscute sub numele de Holocaust. Pe 4 aprilie 2011, rămășițele umane au fost reînhumate în cimitirul evreiesc din Iași (din Păcurari), în prezența mai multor rabini, iar acolo a fost ridicat un monument comemorativ.

 

Pe baza documentelor disponibile în 2010, am stabilit că masacrul a fost comis de militari din Regimentul 6 Vânători, în prima săptămână de război. Nu era clar atunci dacă evreii proveneau din Iași sau din târgul basarabean Sculeni.

 

 

Continuare pe http://www.rfi.ro/societate-88907-masacrul-antisemit-la-popricani-1941-comis-de-militari-romani

 

 

La sfarsitul anului 2010 a fost descoperita in padurea Vulturi, comuna Popricani, o groapa comuna in care se aflau ramasitele a 36 de victime de origine evreiasca. Dintre acestea 12 erau copii, al caror sex nu a putut fi determinat, 15 erau barbati si 9 femei. Groapa nou descoperita se afla la o distanta de doar trei kilometri fata de alte trei gropi comune, de la Stanca Roznovanu, unde in anul 1945, imediat dupa razboi, au fost identificate 311 victime.

 

Desi initial nu s-au gasit marturii documentare directe despre masacrul din padurea Vulturi, cercetatorii au putut emite mai multe ipoteze cu privire la conditiile in care au fost ucise victimele. Foarte utile au fost si declaratiile martorilor. Dintre acestia, Vasile Enache (decedat intre timp) este singurul care a fost prezent la fata locului in momentul in care s-a produs omorul si a fost de asemenea cel care i-a indrumat pe arheologi in vederea punctului in care sa inceapa sapaturile.

 

In cele din urma istoricii au stabilit producerea evenimentului la data de 28 iunie 1941. Vinovati pentru tragedie au fost militari din Regimentul 6 Vanatori, comandat de colonelul Ermil Mateias.

 

Ceea ce nu s-a putut stabili cu exactitate, din lipsa de dovezi, a fost provenienta celor ucisi. Astfel era posibil ca acestia sa fie originari din Iasi sau din Sculeni Targ.

 

Aceasta incertitudine a fost acum inlaturata, dupa mai bine de cinci ani de cercetari, asa cum a anuntat istoricul Adrian Cioflanca (in prezent director al Centrului pentru Studiul Evreilor din Romania si coordonatorul proiectului referitor la cercetarea gropii din padurea Vulturi, tutelat de Instititul National pentru Studierea Holocaustului in Romania "Elie Wiesel").

 

Continuare pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21218175-noi-dovezi-cazul-masacrului-antisemit-din-1941-din-padurea-vulturi.htm

 

 

 

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultății de Științe Politice a Universității din București au organizat, în perioada 2-7 august 2016, la Centrul de Instruire și Recreere Be`Yahad din Cristian (Braşov),  școala de vară ”Evreii în sfera publică a României moderne”.

 

La deschiderea școlii au luat cuvântul membrii din conducerea FCER și CEB: Aurel Vainer (președinte FCER), Paul Schwartz (președinte CEB), Robert Schorr (șef Oficiu Cultură, Artă, Știință FCER), precum și organizatorii evenimentului: Adrian Cioflâncă (director CSIER) și Felicia Waldman (Centrul pentru Studii Israeliene „Goldstein-Goren” al Facultății de Științe Politice, Universitatea București).

 

Pe parcursul celor cinci zile, au ținut prelegeri nume cunoscute în domeniul istoriei evreilor din România: Lya Benjamin (cercetător, CSIER), Mihai Chioveanu (profesor, Facultatea de Ștințe Politice, Universitatea din București), Adrian Cioflâncă (CSIER/CNSAS), Barak Cohen (profesor, Universitatea Bar-Ilan), Mihai Demetriade (cercetător, CNSAS), Mădălin Hodor (expert, CNSAS), Victor Neumann (profesor, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest, Timișoara), Michael Shafir (profesor, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), Francisca Solomon (lector, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași), Tibori Szabó Zoltan (conferențiar, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) și Felicia Waldman (conferențiar, CIS).

 

Programul a combinat prezentările lectorilor cu ateliere susținute de Daniel Dumitran, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Cristian Gache, sulptor și fotograf, și Biatrice Cozmolici, artist independent. De asemenea, au avut loc o lansare de carte: Ștefan Ionescu, Institutul de Cercetare al Universității din București, Jewish Resistance to “Romanianization” 1940-1944, Palgrave, 2015,  precum și două vizionări de filme: Souvenirs de Iasi, 2016, regia: Romulus Balazs, în prezența autorului, și Charging the Rhino, 2007, regia: Simcha Jacobovici.

 

Cursurile au fost audiate de un număr de 21 de tineri doctoranzi și cercetători interesați de istoria și cultura evreilor dar și de domenii conexe.

 

Este al doilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România organizează o Școală de vară la Cristian, Brașov. Scopul proiectului este de a angaja dezbateri pe marginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din România, aducând în dialog tineri cercetători și specialiști în domeniu.

 

Mai multe detalii despre Școala de vară, inclusiv prezentările lectorilor și a participanților pot fi găstite pe http://scoaladevaracsier.ro/ro

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=14#sigFreeId600de214e8