Mona Nicoara, Radu Jude, Andrei Gorzo, Adrian Cioflanca la Proiectie ”Tara moarta” la One World Romania 2017, foto: Valeriu Ciubotaru

 

În cadrul festivalului de film One World România 2017 (13-19 martie 2017), a avut loc o vizionare a documentarului regizat de Radu Jude „Țara moartă”. Este vorba de un film experimental care prezintă fotografii inedite din colecția fotografului Costică Acsinte. Fotografii care surprind scene din viața privată sau socială au fost contrapuse unui fond sonor în care au fost inserate fragmente din Jurnalul lui Emil Dorian, privind ascensiunea antisemitismului din România și atrocitățile din timpul Holocaustului, înregistrări cu discursuri ale liderilor antisemiți și cu buletine de știri cu notă propagandistică.

 

Proiecția a avut loc la Cinema Muzeul Țăranului Român. Prezentarea filmului a fost urmată de dezbateri la care au participat Radu Jude, criticul de film Andrei Gorzo, istoricul Adrian Cioflâncă, iar discuția a fost moderată de Mona Nicoară, din partea Festivalului One World Romania.

 

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România lansează invitația pentru un nou număr al Revistei de Istorie a Evreilor din România (RIER).

 

Tema principală a RIER în 2017 va fi: Locuri ale memoriei evreiești din România. Sunt așteptate studii, articole și recenzii care analizează constituirea memoriei istorice a comunităților evreiești din România. Sunt vizate nu doar urmele materiale ale istoriei evreiești autohtone (arhitectură civilă și religioasă, cimitire, artefacte), ci și reflectarea lor în diferite tipuri de discursuri (istoriografic, cultural, politic etc), în sărbători și alte practici simbolice, în artă sau fotografie.

 

Deschiderea arhivelor din ultimii ani a prilejuit nu doar abordarea unor teme delicate, ocolite decenii la rând din motive politice, precum istoria Holocaustului sau a antisemitismului, ci și abordarea unor tematici noi sau reconsiderarea unor subiecte de istorie politică, economică, culturală sau instituțională pe seama cărora s-a scris mai mult. S-au produs, de asemenea, schimbări metodologice importante. Istoria evreilor s-a deschis abordărilor interdisciplinare și muncii de teren (istorie orală, arheologie contemporană, periegeză). Dorim ca Revista de Istorie a Evreilor din România să reflecte aceste noutăți ale disciplinei, pentru a contribui la dezbaterile academice actuale.

 

Mărimea studiilor va fi de 10-15 pagini, în limbile română sau engleză, redactate după următoarele norme: Times New Roman, cu un font mărimea 12 şi distanţa dintre rânduri de 1.5; notele de subsol corp 10, cu spațierea dintre rânduri de 1.0. Studiile vor fi însoțite de rezumat în limba engleză și cuvinte cheie (maxim 5) și, de asemenea, de o scurtă biografie profesională pentru lista de prezentare a autorilor.

 

Revista de Istorie a Evreilor din România (cum a fost redenumit, din 2016, Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România) este o publicație științifică anuală consacrată lucrărilor de cercetare științifică, cu tematica legată de istoria evreilor din spațiul românesc, în context internațional. Revista este editată de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, și publicată la Editura Hasefer.

 

Editor al numărului 2 al RIER și persoană de contact: Anca Tudorancea. 
Email: anca1789@gmail.com
Termen de predare a materialelor: 30 iulie 2017.

 

 

 

   La începutul lunii martie, Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, a realizat o cercetare de teren în Republica Moldova, în vederea identificării unor martori ai masacrelor antisemite din vara anului 1941 și a unor gropi comune, marcate sau nemarcate.

   Pe parcursul cercetării în statul vecin, trimisul Federației Comunităților Evreiești din România a contactat mai mulți reprezentanți ai organizațiilor evreiești din Moldova și a vizitat monumente dedicate memoriei victimelor Holocaustului din Chișinău. Astfel, pe Calea Orheiului se găsește Monumentul dedicat Victimelor Fascismului care a fost restaurat recent (în mai 2015) cu finanțarea unor sponsori.

           Monumentul victimelor fascismului, de la Chisinau (Calea Orheiului).

 

 

 

Pe strada Ierusalim se află Monumentul dedicat victimelor Ghetoului din Chișinău.

 

                            Monumentul victimelor Ghetoului de la Chisinau (str. Ierusalim)

 

 

Împreună cu Eugenia Pogor, de la Europa Liberă Chișinău, și alți doi voluntari, Adrian Cioflâncă a vizitat mai multe zone în care, conform documentelor din arhivele românești, au avut loc masacre în 1941.

 

Cu sprijinul lui Izidor Mundrean, echipa a făcut fotografii în Cimitirul evreiesc din Orhei, unde există mai multe gropi comune și monumente dedicate victimelor evreiești ale masacrelor din zona Orhei. Apoi, tot la indicațiile lui Izidor Munteanu, s-a deplasat la marginea orașului, unde, într-o râpă aflată pe locul carierei de piatră din Slobozia Doamnei, se găsește locul în care au fost uciși, în vara anului 1941, câteva sute de evrei. Locul a fost marcat pe GPS.

 

 

Gropile comune din Cimitirul Evreiesc din Orhei

 

 

 

Cariera de piatra din Slobozia Doamnei unde au fost ucisi in iulie 1941 evreii din Orhei.

 

 

 

 

Explorarea a continuat și în comuna Pepeni, unde a avut loc unul dintre cele mai terifiante masacre din Basarabia. În jur de 300 de evrei din comună au fost adunați în clădirea Primăriei și Școlii din localitate, după care au fost masacrați de jandarmi români, conduși de Ion Botez, și țărani din Pepeni. Cu ajutorul lui Ilie Onceanu, cercetătorii au identificat în Pepeni un bătrân, Gheorghe Miron, care știe foarte multe detalii despre masacru și astfel au fost conduși la locul unde s-a produs crima. Primăria și școala au fost dărâmate, acum fiind teren viran. În zonă, a fost ridicat un monument în  memoria victimelor. O direcție de explorare este și cariera de piatră de lângă satul Pepeni, unde au fost duși cu căruțele morții de la școală.

 

Cu sprijinul Muzeului Memorial al Holocaustului, echipa de cercetare are acces la informații privind procesele postbelice împotriva criminalilor de război.

 

Pe 6 martie, Adrian Cioflâncă a avut o întrevedere, la Ambasada României din Chișinău, cu Excelența sa dl. Ambasador Daniel Ioniță, care și-a exprimat interesul pentru acest proiect.

 

Documentarea a vizat și raionul Telenești, unde au avut loc, tot în vara anului 1941, mai multe masacre (la Ivești, Budăi, Telenești etc). Noie Rotaru a scris o carte despre crimele în masă pe baza documentației de la Yad Vashem. În legătură cu aceste masacre există dosare noi, necercetate, la CNSAS.

 

Fosta gară din Ghidighici

 

Pe 6 martie, a avut loc o ultimă deplasare la Ghidighici, unde au fost uciși peste 300 de evrei în august 1941. Echipa a identificat și fotografiat locația vechii gări și, în discuții cu primarul localității, a aflat locul în care s-a produs masacrul. Urmează ca acest loc să fie vizitat pentru a lua coordonatele GPS. (A. T.)

 

 

 

În zilele de 21 și 22 noiembrie 2016, Federația Comunităților Evreiești din România a organizat manifestări comemorative cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la deportarea evreilor din Dorohoi. La 7 - 13 noiembrie 1941, din ordinul autorităților antonesciene, 9.367 de evrei, bărbați, femei și copii din Dorohoi și împrejurimi au fost trimiși în Transnistria, în vagoane neîncăpătoare. Acestora li s-au adăugat 450 de evrei depotați la 14 iunie 1942.

 

În gara din Dorohoi a fost dezvelită o placă comemorativă realizată de FCER în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. La eveniment au luat cuvântul domnul președinte și deputat Aurel Vainer, din partea FCER și Dr. Adina Babeș din partea INSH-EW precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Culturii, membrii ai consiliului județean Botoșani, reprezentanți CFR și ai comunităților evreiești locale. Rabinul Rafael Shaffer a condus ceremonia religioasă în memoria victimelor. De asemenea, a fost dezvelită, la Sinagoga din oraș, o placă comemorativă, care marchează atrocitățile pogromului de la 1 iulie 1940 și deportările.

 

Acțiunile s-au închetat în seara zile de 22 noiembre, la teatrul din Dorohoi, unde a avut loc o manifestare științifică intitulată „75 de ani de la deportarea evreilor dorohoieni în Transnistria”. Au vorbit Aurel Vainer, președinele FCER, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, P.S. Ieronim Sinaitul, episcop-vicar patriarhal, dr. Adina Babeș, cercetător INSH-EW și Andreea Toma, cercetător CSIER.

 

În același context, în perioada 21 – 26 noiembrie FCER, în colaborare cu autoritățile locale din Dorohoi, a organizat tabăra de creație  „Artă, educație, memorie – talentul tinerilor artiști în slujba adevărului” la care au paricipat 32 de elevi de la colegii și licee de artă din țară. Lucrările rezultate de pe urma taberei vor fi obiectul unor expoziții în România și străinătate.

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=7#sigFreeId6bd07c8797

 

 

 

Cu mult înainte de comemorarea pogromului din București din 21 - 23 ianuarie 1941, Teatrul Evreiesc de Stat (TES) propune un exercițiu de memorie îndrăzneț, un spectacol itinerar de 4 ore, o călătorie în timp în care personaje precum Nae Ionescu, contesa Waldeck, rabinul Guttman sau Mihail Sebastian pot fi alături de tine în drumul de noapte dintr-o mașină. La fel cum oameni diferiți, de condiții diferite, s-au regăsit într-o mașină care i-a dus în noapte spre pădurea Jilava.

Conceptul aparține regizorului Alexandru Berceanu, după un scenariu original de Andreea Chindriș, Alexa Bacanu și Alexandru Berceanu, pe baza unei documentări arhivistice despre contextul politic și populația evreiască din București și victimele pogromului din ianuarie 1941 făcute de CSIER.

Călătoria, al cărui ghid este Andreea Chindriș, începe la Teatrul Evreiesc de Stat (str. Iuliu Barasch, nr. 15), seara și continuă cu un autocar care oprește la Sinagoga Mare, la Liceul Ciocanul, din inima cartierului Dudești, apoi se reîntoarce la TES.

Este o reîntoarcere simbolică la istoria momentului, o retrăire a istoriei personale a orașului regăsită prin memorii, documente și imagini de arhivă, cu o contribuție specială a video- mapping-ul realizat de Les Ateliers Nomad.

Documentarea istoricului Adrian Cioflâncă în cadrul proiectului a dus la identificarea unui martor al execuțiilor din pădurea Jilava și la viitoarea marcare a acestui loc de către Federația Comunităților Evreiești din România și Comunitatea Evreilor din București pentru prima oară cu un monument (după numeroase încercări eșuate de identificare de a lungul timpului), care depună mărturie despre locul unde au fost executate majoritatea victimelor pogromului (86 din evreii arestați și torturați în București au fost executați prin împușcare aici, inclusiv băieții rabinului Guttman).

Cartografierea simbolică a unei hărți a memoriei pogromului prin proiecții de imagine și opriri ale unui tur teatral atinge apogeul în locuri precum Sinagoga Mare din strada V. Adamache (strada Sinagogii in 1941), unde Mircea Dragoman in rolul rabinului Guttman, povestește despre scena arestării sale în fața fostei sale case din curtea sinagogii. Piațeta din jurul sinagogii devine in noapte un loc al martorilor direcți prin spectatorii spectacolului și indirecți, prin ochii curioși ai vecinilor din blocurile comuniste. Luminile și imaginile proiectate au rolul de a ajuta retrăirea, înțelegerea unui trecut apropiat. Frigul și noaptea sunt elementele de șoc, care nu te lasă să ațipești pe scaunul moale de teatru, care te pun în pielea unui personaj real.

Reîntoarcerea la TES, la Barașeum - teatrul evreiesc de atunci, cu spectacolele sale vesele, duce tot spectacolul mai departe în anul 1941. Pentru că teatrul și mai ales Barașeum este un simbol al rezistenței, al speranței într-o vreme când stelele nu aveau nume (dacă ne gândim la Sebastian, din nou).

Alex Berceanu mărturisea: Imediat după revoluție am aflat că bunicul vărului meu era un supraviețuitor al masacrului de la Chestura din Iași și al Trenurilor Morții. Abia după mai bine de zece ani, când am făcut spectacolul Interfața și am intervievat supraviețuitori ai Pogromului de la Iași am înțeles ce înseamnă să fii supraviețuitor al Holocaustului.

În turul teatral făcut spre Bucureștiului anului 1941 am aflat de ce oameni atât de apropiați uman au ajuns atât de îndepărtați geografic, și cât de fragilă și bogată este multiculturalitatea. (Dacă te gândești la o evoluție normală a orașului București a cărui populație s-a dublat de la război încoace, evoluția firească ar fi fost ca, dacă în București în anul 1941 trăiau spre 100.000  evrei, acum ar fi fost de așteptat să trăiască spre 200.000... În timpul facultății am avut trei colegi evrei, iar în București mai sunt, în afară de ei, aproximativ 1787...)

Sper ca spectacolul acesta să rămână viu cât mai mult timp și să devină o lecție deschisă pentru elevi sau oameni obișnuiți care nu știu ce s-a întâmplat în propriul lor oraș. Cei i-au dat viață sunt: Alexandru Berceanu, Andreea Chindriș, Alexa Băcanu, Anka Levana, Marius Rizea, Liviu Lucaci, Andrei Bibire, Mircea Dragoman, Monia Pricopi, Christina Circei, Mihai Prejban, Darius Daradici, Bantas Viorica, Mihai Ciucă și Berceanu Ștefan, invitat special. Echipa artistică este completată de Andrei Dinu (scenografie), Ana Costea Costea (coregrafie), Raluca Burcea (muzica), Emanuel Burcea (Producție muzicală), Les Ateliers Nomad (Video Mapping), Ema Bolintiru (Director de imagine), Adrian Cioflâncă și Anca Tudorancea (Cercetare), Ștefan Crețu (Grafică).         

Parteneri: CSIER - Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti -Tnb Ro, Les Ateliers Nomad, 360Revolution, UNATC - CINETic, Fundația Caritatea, Federația Comunităților Evreiești din România, Telekom Romania, Asociația - Editura Istoria Artei, Asociația Cultour, Căminul de Bătrâni Moses Rosen.

 

Anca Tudorancea

 

În curs de publicare în Realitatea Evreiască, pagina CSIER, noiembrie 2016

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=7#sigFreeId85e2fe2d7b

 

 

 

 

În perioada 7-10 noiembrie a avut loc, la Iași, a doua reuniune plenară a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) din 2016, an în care conducerea organizației este asigurată de România.  

Pe 6 noiembrie, în ajunul evenimentului, a avut loc un tur ghidat organizat de Președinția română a IHRA. Istoricul Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, i-a condus pe membrii delegației prin câteva din locurile memoriei din județul Iași legate de istoria Pogromului de la Iași. Participanții au avut ocazia să viziteze Sinagoga Mare, cel mai vechi lăcaș de cult mozaic din România, obeliscul ridicat în apropierea acesteia, dedicat memoriei victimelor Pogromului din 28-29 iunie 1941, Sinagoga Merarilor, dar și clădirea fostei Chesturi a Poliției, unde s-a petrecut un episod important al pogromului.

La inițiativa Consilului Județean Iași, în clădirea fostei Chesturi a fost organizată, de către Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, o expoziție de fotografii din iunie 1941, multe dintre acestea inedite, provenite din fototeca CSIER, dar și din arhive personale.

Turul a continuat prin piața Drepților între Popoare și piața  Evreilor martiri ai Pogromului de la Iași, ambele inaugurate în luna iunie a acestui an. Bineînțeles, a fost vizitat Cimitirul evreiesc din Iași – unde se află gropile comune al victimelor Pogromului precum și ale victimelor masacrului din pădurea Vulturi, comuna Popricani, descoperite în 2010. Ultima oprire de pe agendă a fost cimitirul evreiesc de la Podul Iloaiei.

Lucrările IHRA, care a reunit experți și reprezentanți ai guvernelor celor 31 de state membre, 11 state observator și 7 organizații partenere, au abordat teme diverse legate de starea muzeelor și memorialelor dedicate memoriei Holocaustului, de diferitele tipuri de discursuri ale memoriei și de schimbările survenite în abordarea Holocaustului în Europa. Președinția României a fost considerată un succes de mai multe voci influente din cadrul organizației.

Președintele FCER, Aurel Vainer, prezent la Iași cu ocazia reuniunii IHRA, a vorbit despre evenimentele pe care FCER le-a sprijinit în acest an, la împlinirea a 75 de ani de la pogromurile de la București și Iași. Astfel, CSIER a organizat, în ianuarie, o expoziție ce a abordat contextul istoric al Pogromului din 21-23 ianuarie 1941 de la București. Opt panouri tematice - Pogromul de la București, Rebeliunea legionară, Violențe antisemite în București, Centre de tortură, Masacrul de la Jilava, Sinagogi devastate, Magazine și locuințe evreiești jefuite și devastate și Lista victimelor pogromului – au prezentat imagini și mărturii noi despre victimele acelor zile.

De asemenea, în luna octombrie, la inițiativa FCER și în parteneriat cu Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.), Ministerului Transporturilor și alte consilii județene locale, au fost dezvelite plăci comemorative, în memoria deportării evreilor bucovineni în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret și Suceava.

 

Andreea Toma

 

În curs de publicare în Realitatea Evreiască, pagina CSIER, noiembrie 2016

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.ro/index.php?start=7#sigFreeId8876239780