În perioada 28 – 30 iunie 2019, s-au comemorat 78 de ani de la cel mai mare masacru antisemit din România, cunoscut drept Pogromul de la Iași, pogrom inițiat de generalul Ion Antonescu, în care au fost uciși mii de evrei.

Cu ocazia comemorării, a fost organizat „Marșul Vieții”, ajuns la a cincea ediție, eveniment inițiat de rabinul Josef A. Wasserman.

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România ”Wilhelm Filderman” (CSIER-WF) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România (FCER) a organizat două expoziții la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în octombrie 2017, cu ocazia comemorării evreilor uciși în urma Pogromului de la Iași.

În cadrul manifestărilor comemorative, a fost expusă la Palatul Culturii din Iași, Expoziția „Duminica aceea.” Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, realizată de CSIER-WF. Expoziția include majoritatea fotografiilor cunoscute ale pogromului și ilustrează principalele episoade ale tragediei din fosta capitală a Moldovei: violențele din Iași, atrocitățile din curtea Chesturii de Poliție, „trenurile morții”, locurile memoriei, procesele criminalilor de război, victimele pogromului etc.

Echipa de proiect a fost formată din: Coordonator: Adrian Cioflâncă; Documentare: Maria Mălina Irimia, Adriana Radu, Irina Spirescu, Andreea Toma.

CSIER, instituție înființată în mai 1977, este o structură de cercetare, documentare și prezervare a unor fonduri arhivistice evreiești în cadrul Federației Comunităților Evreiești din România.

 

Astăzi, 3 iulie, a avut loc dezbaterea volumului volumului „Octavian Goga, Sacerdote of the Nation. Revisiting the Romanian National Idea” al cărui autor este Răzvan Pârâianu, în cadrul căreia au fost ținute prelegeri de către Ioan Stanomir, Universitatea București, Valentin Săndulescu, Universitatea București și Răzvan Pârâianu, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tg. Mureș.

Discuțiile au fost centrate pe o abordare critică a biografiei intelectuale si politice a lui Octavian Goga, Răzvan Pârâianu fiind specializat în problema antisemitismului.

La finalul prezentărilor celor trei vorbitori, au fost punctate mai multe intervenții din partea reprezentanților unor institute de cercetare, cercetători consacrați, studenți, doctoranzi și profesori, în urma cărora au rezultat dezbateri și discuții critice privind rolul și imaginea lui Octavian Goga în planul politic.

Evenimentul a avut loc miercuri, 3 iulie 2019, la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România ”Wilhelm Filderman”, str. Calea Călărașilor, nr. 57 B, Sector 3, București.

Ieri, 26 iunie 2019, a avut loc conferința ”Wilhelm Filderman înfruntă comunismul (1944-1963). O analiză bazată pe documente inedite din Arhivele Yad Vashem, USHMM și CNSAS” ținută de Adrian Cioflâncă, director CSIER-WF cu ocazia includerii numelui lui Wilhelm Filderman în titulara Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

Ne-am bucurat să avem alături de noi atât reprezentanți ai FCER, reprezentanți ai unor institute de cercetare, cât și cercetători consacrați, studenți, doctoranzi și profesori care au avut numeroase intervenții la finalul prezentării lui Adrian Cioflâncă, în urma cărora au rezultat dezbateri cu privire la tematica abordată.

Wilhelm Filderman (1882-1963) a avut un rol esențial în dezvoltarea și prezervarea vieții evreiești, precum și în obținerea și apărarea drepturilor evreilor în vremuri de cumpănă. Lider timp de trei decenii al principalelor organizații evreiești, a ținut piept atât tendințelor extremiste, în perioada interbelică, cât și regimurilor dictatoriale – carlist, legionar, antonescian și comunist. Preocupat de a documenta viața evreiască, Filderman a lăsat în urmă scrieri fundamentale și o bogată arhivă, fără de care am ști infinit mai puțin despre istoria evreilor din România în secolul al XX-lea. Rolul său este încă insuficient cunoscut și recunoscut în România, în comparație cu respectul de care se bucură în afara granițelor.

Ca o formă de recunoaștere a meritelor personalității lui, Federația Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic a decis includerea numelui lui Wilhelm Filderman în titulatura Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

Conferința s-a bazat pe explorarea unor documente inedite din Arhiva Yad Vashem (Ierusalim), de la United States Holocaust Memorial Museum (Washington) și din Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (București). Imediat după 23 august 1944, Filderman a luat poziție față de tendințele dictatoriale ale Partidului Comunist Român. În scurt timp, Filderman a ajuns un adversar al noii puteri comuniste, fiind arestat pentru scurt timp, vizat de campanii de presă, boicotat în interiorul organizațiilor pe care le conducea și lăsat fără posibilitatea de a conduce destinele lumii evreiești. În atare condiții, Filderman a fost nevoit să fugă din țară. Din Occident, a continuat să critice regimul totalitar comunist, dovedind o lucidă cunoaștere a realităților din România și a mecanismelor represive utilizate pentru supunerea societății.

Evenimentul a avut loc miercuri, 26 iunie 2019, ora 13.00 la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România ”Wilhelm Filderman”, Calea Călărașilor, nr. 57 B, Sector 3, București.

 

AGERPRES despre prezentarea volumului Volumul „România-Israel. Relații bilaterale (1948 – 1991). Volumul „România-Israel. Relații bilaterale (1948 – 1991) lansat de Dr. Florin C. Stan, consilier în cadrul Arhivelor Diplomatice ale MAE, a fost lansat, marți, la Templul Coral

https://www.agerpres.ro/cultura/2019/06/11/volumul-romania-israel-relatii-bilaterale-1948-1991-de-florin-c-stan-lansat-autor-lucrarea-ilustreaza-contactele-reciproce-durabilitatea-acestora--324586

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Lucrarea de faţă dedicată relaţiilor bilaterale româno-israeliene ilustrează contactele reciproce, durabilitatea acestora încă de la înfiinţarea, de la proclamarea Statului Israel, până la vizita primului preşedinte al României în statul israelian în 1991. Ceea ce aduce un plus faţă de titlurile de până acum care au abordat problematica politicii externe a diplomaţiei româneşti în arealul Orientului Mijlociu sunt o serie de documente declasificate din arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. Ceea ce am punctat este că, după sinuozitatea relaţiilor din anii '50, până la relaţiile speciale şi privilegiate din anii '70-'80, contactele reciproce au acumulat o serie de valori, de aspecte, care au venit în beneficiul ambelor state. De exemplu, România a beneficiat de asigurarea unui lobby israelian pe lângă Washington în obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate. Pe de altă parte, Israelul a beneficiat de asigurarea unor contacte (...) diplomatice pe care Bucureştiul le-a oferit ca serviciu Ierusalimului pe lângă statele arabe", a declarat autorul, cu prilejul lansării volumului.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

El a menţionat că Israelul a sprijinit în organisme internaţionale constant politica Bucureştiului şi interesele statului român.

Potrivit acestuia, relaţiile româno-israeliene în perioada 1948-1991 au atins trei mari dosare: acela al emigrării evreilor, cel al ridicării reprezentării diplomatice dintre cele două părţi la rang de ambasadă şi, nu în ultimul rând, dosarul "medierii sau stabilirii unor contacte între Bucureşti, statul israelian şi diferite autorităţi arabe din zona Orientului Mijlociu".

Prezent la eveniment, secretarul de stat în MAE Alexandru Victor Micula a declarat că volumul reprezintă o sinteză a relaţiilor bilaterale româno-israeliene în perioada 1948 - 1991.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

 

"Noi astăzi, când vorbim despre relaţia bilaterală cu Israelul, vorbim despre contactele politice foarte dinamice, (...) contacte pe linie diplomatică foarte intense. (...) Avem o relaţie economică în creştere, (...) cu un comerţ bilateral în creştere, avem o comunitate puternică de origine română în Israel, care reprezintă o punte de legătură între ţările noastre. (...) Avem o colaborare în domeniul apărării, (...) avem o colaborare pe distincte planuri cu Israelul, dar acest volum vă spune că lucrurile nu au stat întotdeauna aşa", a spus Micula.

El a menţionat că în anii '50 au fost procesul sioniştilor în România şi o grevă a foamei în Israel de solidarizare cu victimele regimului comunist.

Micula a afirmat că, deşi au trecut printr-o criză, relaţiile bilaterale au continuat. "Dacă e să ne raportăm la perioada în care statul român se comporta ca un traficant de persoane, când stabilea tarife privind cotele de cetăţeni români de origine israeliană care aveau dreptul să plece în Israel, vom constata că au fost multe încercări", a adăugat Micula.

Doru Liciu, şef Serviciu al Arhivelor Diplomatice ale MAE, a afirmat că volumul reprezintă o cronologie a relaţiilor dintre România şi Israel din 1948 până în 1991.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

În opinia lui Liciu, cartea reprezintă "un instrument de lucru" pentru cercetătorii interesaţi, pentru publicul larg preocupat de această temă, întrucât oferă, pe lângă această cronologie a relaţiilor româno-israeliene, şi o selecţie de documente diplomatice din arhiva MAE referitoare la raporturile bilaterale şi câteva scurte biografii ale principalilor actori implicaţi în edificarea acestor relaţii. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (FCER – CM) și-a schimbat titulatura, devenind Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”. Schimbarea de titulatură a fost aprobată de Comitetul Director al FCER – CM.

Wilhelm Filderman (1882-1963) a avut un rol esențial în dezvoltarea și prezervarea vieții evreiești, precum și în obținerea și apărarea drepturilor evreilor în vremuri de cumpănă. Lider timp de trei decenii al principalelor organizații evreiești, a ținut piept atât tendințelor extremiste, în perioada interbelică, cât și regimurilor dictatoriale – carlist, legionar, antonescian și comunist. Preocupat de a documenta viața evreiască, Filderman a lăsat în urmă scrieri fundamentale și o bogată arhivă, fără de care am ști infinit mai puțin despre istoria evreilor din România în secolul al XX-lea.

Rolul său este încă insuficient cunoscut și recunoscut în România, în comparație cu respectul de care se bucură în afara granițelor. Astfel, includerea numelui lui Wilhlem Filderman în titulatura instituției a reprezentat o formă de recunoaștere a meritelor personalității lui.

CSIER, instituție înființată în mai 1977, este o structură de cercetare, documentare și prezervare a patrimoniului documentar din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România.

Adresă: Calea Călărași 57B, sector 3, București

Tel: +4021 315 10 45

Mail: fcer.csier@gmail.com

www.csier.ro